GEOGRAFIE SI PATRIMONIU DE MEDIU

GEOGRAFIE

Comuna Colonesti este situate in partea de nord-est a judetului Olt la o distanta de 36 km de municipiul Slatina si tot atat de municipiul Pitesti.
Are o suprafata de 46 Km patrati facand parte din categoria comunelor de marime mijlocie din judetul Olt, comuna se desfasoara de la nord la sud pe o distanta de 14 km .
Comuna este formata din satele : Colonesti- resedinta comunei, Vlaici, Chelbesti, Cirstani, Barasti, Maruntei, Navargeni, Batareni si Guiesti , cele mai indepartate sate de satul de resedinta sunt : Vlaici 5 Km si Guiesti 6 Km .
Aceasta indindere mare a localitatii se explica prin faptul ca fiind asezata pe valea Paraului Vedita nu s-au putut extinde vetrele de sat, decat in lungul acestei ape , comuna avand o forma alungita.
Aceasta comuna constituie poarta de intrare in judetul Olt fiind strabatuta de la est la vest de drumul national DN 65(E574) ce leaga principalele orase din apropiere : Slatina si Pitesti .
Teritoriul administrativ al comunei Colonesti se invecineaza cu :
-la nord si nord –est: Comuna Barasti
-la est :judetul Arges, respective comunele Lunca Corbului (satul
Marghia) si Stolnici( satul Filfani )
- la sud si sud- vest : comuna Optasi-Magura si Sirbii- Magura
- la vest :comuna Tatulesti .
Comuna Colonesti, prezinta o distributie echilibrata a retelei de drumuri ( drum national, drum judetean, 3 drumuri comunale) si strazi rurale, facilitand astfel mobilitatea de transport a populatiei spre reteaua de drumuri nationale, judetene, precum si spre localitatile invecinate,lungimea totala a drumurilor si a strazilor rurale la nivelul comunei Colonesti este de 36,276 km, ceea ce din punct de vedere al densitatii pe total suprafata comuna, reprezinta 0,73 km /km patrat constituind prin aceasta o retea cu densitate redusa , calitatea acestor drumuri fiind foarte buna .
Suprafata totala a teritoriului administrative al comunei Colonesti este de 4917 ha din care :

arabil = 3347 ha

paduri = 497 ha

ape = 84 ha

curti constructii =117 ha

Suprafata totala a intravilanului localitatii este de 800 ha
Principala artera de circulatie care strabate comuma pe o lungime de 5,250 km de la vest la est este drumul national DN 65, drum care desparte comuna in doua parti , aproape egale , acest drum face parte din categoria drumurilor europene E(574)
Drumul judetean care strabate comuna pe o lungime de 13,325 km , este DJ 657 B –Barasti-Sirbii –Magura, care intersecteaza DN 65(E 574) in localitatea de resedinta Colonesti, acest drum face legatura intre comunele situate in nordul judetului cu cele din centru si sudul judetului, fiind axa in lungul careia se desfasoara majoritatea celor 9 sate ale comunei incepand din nordul comunei la intrare in satul Vlaici, continuand cu traversarea drumului national DN 65 spre sudul comunei la iesire in satul Guiesti.
Acest drum este artera cu cel mai mare grad de utilizare la nivelul comunei Colonesti , cat si al comunelor limitrofe legate de amplasarea pe acest drum, atragand traficul din nordul comunei Colonesti ( Spineni, Barasti ) precum si satele din sudul comunei ( Sirbii Magura, Corbu ) , spre drumul national DN 65, colectand totodata traficul din cadrul comunei Colonesti .
Teritoriul comunei Colonesti este strabatut si de drumurile comunale :
- DC 165 asigura accesul cetatenilor din satele Batareni si Navargeni ( despartite de comuna mama prin valea Paraului Vedita ) spre DJ 657 B , acest drum porneste din DJ 657B in dreptul satului Barasti si iese in DJ 657B in satul Maruntei , fiind o varianta ocolitoare a drumului judetean
- DC 68, porneste din DJ 657 B in satul Cirstani spre comuna limitrofa Tatulesti, spre satul Mircesti , avand o lungime de 2,25 km pe raza comunei Colonesti .
- DC 7 Chelbesti este drumul care strabate satul Chelbesti, leaga DJ657 B la podul peste paraul Vedita cu Drumul national DN 65 , aproape de limita comunei Colonesti cu judetul Arges , avand o lungime totala de 5,300 km.

Relieful comunei Colonesti este caracteristic zonei de tranzitie dintre piedmont si campie apartine Platformei Cotmeana, subunitate a Podisului Getic.
Din punct de vedere fizico-geografic , comuna Colonesti, este situate in Piemontul Getic , spre limita cu Campia Romana , in zona Colinelor joase ale Vezii , platforma delimitate de vaile Oltului si Argesului. Limita dintre Piemont si Campie este greu de stabilit , deoarece piemontul se termina prin dealuri joase domoale cu interfluvii largi si cu aspect usor valurit , care patrund pe nesimtite in campie.
Relieful comunei Colonesti face parte din zona dealurilor joase avand unele aspecte asemanatoare cu campia ce se intinde la sud , relieful are inaltimi mici cuprinse intre 250-270m. In general relieful este fragmentat , iar inaltimile coboara usor atat din est cat si din vest spre partea centrala a comunei unde se gaseste Paraul Vedita

Clima comunei Colonesti ca de altfel clima tuturor localitatilor din nordul judetului Olt apartine tipului temperat- continental , cu o noanta mai umeda.
Noanta mai umeda a climei se datoreste maselor de aer oceanic mai umede sosite din vest si sud-vest. Un rol mare in cunoasterea climei comunei il are cunoasterea miscarilor maselor de aer , respectiv a centrilor barici din Marea Mediterana, Oceanul Atlantic si din Est, se observa ca in cea mai mare parte a anului predomina masele de aer din vest . Atunci cand deasupra teritoriului se afla mase de aer oceanic este o perioada ploioasa , iar cand sunt cele continentale o perioada secetoasa .Caracterul lor este diferit dupa anotimp si directia din care vin , ca urmare a acestor circulatii variate, iernile sunt calde cum au fost in ultimii ani , sau mai reci, iar verile mai calde si uscate sau mai racoroase si umede .
Din punct de vedere climatic, zona prezinta urmatoarele constante ale climei :
-temperatura medie anuala a aerului este de +10,3 grade C
-media lunara cea mai coborata se inregistreaza in luna ianuarie -3 grade C
-temperatura medie lunara a aerului cea mai ridicata revine lunii iulie +22 grade C
- cantitatea medie anuala a precipitatiilor atmosferice este de 620mm
Comuna Colonesti este in zona de interferenta a vanturilor dominante din sector estic, cu cele din sector vestic , in timpul iernii bate Crivatul, care aduce valuri de frig si viscole , vara in schimb , vantul de est aduce mase de aer uscat si cald care stationeaza mai mult deasupra teritoriului si produice fenomenul de seceta . Un alt vant care bate in aceasta zona este Austerul , din directie opusa Crivatului , bate din vest si sud-vest si care aduce precipitatii in timpul primaverii si verii , iarna fiind rece si fara precipitatii.
Vitezele medii anuale ale vanturilor dominante variaza intre 2-5 m/secunda .
Anotimpul si specificul lor , constituie una din caracteristicile principale ale climatului temperat-continental astfel :

Vara se caracterizeaza prin timp senin , uscat si calduros, in care perioadele de seceta sunt destul de numeroase, cu temperature extreme ce depasesc 40 de grade C , prin cresterea treptata a temperaturilor , incepand din luna iulie spre luna august, si prin descresterea precipitatiilor in acelasi sens.

Iarna se caracterizeaza prin valori fregvente sub 0 grade C si prin prezenta stratului de zapada a carui grosime nu depaseste 10-15 cm.

Cea mai mare cantitate de zapada a cazut in iarna anului 1953-1954 cand grosimea stratului de zapada a atins 2 metrii, iar troienele de 4-5 metrii. O iarna mai grea a fost in anul 1965 cand grosimea stratului de zapada a atins 70-80cm .
In ultimii ani , iernile din comuna au fost blande si cu precipitatii reduse .
Din analiza acestor elemente, rezulta ca pe teritoriul comunei sunt conditii climatice , prielnice dezvoltarii plantelor de cultura, existand insa si unele neajunsuri datorita repartizarii neuniforme a precipitatiilor , care prezinta deficite tocmai in perioada de vegetatie.
Aceste neajunsuri sunt accentuate si de soluri care datorita testurii nu permit executarea unor lucrari agricole de intretinere a culturilor in conditii corespunzatoare , se impune efectuarea lucrarilor la timp si retinerea apei in sol pentru dezvoltarea culturilor.

Solul
Teritoriul comunei se incadreaza in marea grupa a solurilor brune de padure ce sunt caracteristice Platformei Cotmeana , soluri care s-au format intr-un climat cu temperature medii anuale de 9-10 grade C si cu precipitatii de peste 600 mm.Solurile brune de padure au mai multe varietati: brume de padure puternic gleizate slab podzolite, soluri puternic podzolite si soluri podzolice. Un fenomen caracteristic observat la solurile din aceasta zona este gleizarea. In general solurile au la suprafata (solurile podzolice si nisipoase) reactie acida , iar solurile erodate, puternic erodate si aluviale, reactie neutra, profunzimea in humus a solurilor este mijlocie , exceptie facand solurile erodate, puternic podzolite si in special aluviunile unde este mai redus.
Testura solurilor este mijlocie , fina pe platou si terase si grosiera in lunca , in vederea repartitiei solurilor se observa o dispunere asimetrica , in sensul ca pe interfluviu de la vest de Vedita domina solurile brune de padure gleizate sau slab podzolite , in vreme ce la est de Vedita predomina solurile brune medii sau puternic podzolite . Solurile brune de padure gleizate au orizontul B2 de culoare negricioasa, in vreme ce pe interfluviu de la est apar soluri brune mediu si puternic podzolite, de obicei negleizate cu orizontul B de culoare ruginie intense, ceea ce indica oxidarea puternica
In partea sudica a interfliviului de la vest de Vedita se extind solurile brune medii si puternic podzolite, ca soluri slab dezvoltate si de lunca vom regasi regosolurile si solurile aluviale .Regosolurile sunt dispuse pe versantii vailor in raport cu forma si evolutia acestora .Solurile aluviale au o fertilitate ridicata , datorita continutului bogat in substante nutritive , regimului hidric, texturii depozitelor si drenajului natural, aceste soluri se gasesc in lunca Vedita incepand din lunca interna si pana la picioarele terasei.

Din punct de vedere agroproductiv solurile comunei Colonesti sunt cuprinse in mai multe grupe agroproductive :
- Grupa I – soluri brune pseudo –gleizate cu sau fara podzolire , situate pe interfluviu in partea de vest si terasa din aceiasi parte a paraului Vedita, solurile acestei grupe au orizontul A=50 cm, iar nivelul apei freatice este la 5 m.
- Grupa a II a – soluri medii si puternic podzolite , sarace in humus, azot si fosfati, cu continut ridicat de potasiu
- Grupa a IIA – soluri brune de terasa , situate pe terasa cu textura luto- nisipoasa si luto-nisipo- lutoasa , roca mama fiind formata din depozite de terasa
- Grupa a IV a – soluri slab moderat , erodate, in care roca mama este formata din depozite de lut , apa freatica aflandu-se la 6 m pe terasa si 25-30 metrii interfluvii
- Grupa a V a – soluri brune , puternic erodate , ce ocupa suprafete foarte mici si sunt situate pe vai , sarace in humus ,sarace in azot si potasiu
- Grupa a VI a – soluri aluviale, raspandite in Lunca Veditei
- Grupa a VII a – soluri gleice , inmlastinite ce se gasesc la contactul dintre lunca si terasa , ocupand o suprafata mica , panza freatica se afla la 40-50 cm iar textura este nisipo-lutoasa .
- Grupa a VIII a – soluri excesiv erodate , solurile de coasta puternic erodate si soluri excesiv erodate, cu ogase si ravene , aceste soluri sunt situate pe versantul vestic al Veditei sip e alti versanti , fiind soluri sarace in humus, azot , fosfor si potasiu.

Vegetatia naturala si spontana a Comunei este consecinta directa a factorilor climatici si a reliefului, concretizata in existenta pajistilor de silvostepa cu graminee si diverse ierburi xeromezofile care alterneaza cu paduri de stejar.
Principalele specii de arbori care alcatuiesc padurile pe teritoriul comunei sunt : stejarul brumariu, garnita, teiul alb, jugastrul, frasinul , ulmul si carpenul .
In prezent se observa disparitia treptata a frasinului si ulmului, locul acestora fiind luat de garnita.
Pe teritoriul comunei se afla cateva paduri , al caror suprafete sunt mici in comparative cu cele existente in trecut si anume: pe interfluviul din partea dreapta se afla padurea : Baracea si Geacar, iar pe cel stang Padurea lui Soare de pe Valea Ulmului, si Padurea Teia , iar pe DN 65 – Padurea Calului , in sat Vlaici se gaseste Padurea Izvorul si Izvorasul.
Din stratul erbaceu al padurilor apare la inceputul primavarii plante iubitoare de lumina, capabile sa se dezvolte rapid ca : ghioceii, brebeneii, toporasii.
Printre ierburile ce se intalnesc in padure sunt : piperusul, iarba moale, paiusul de padure, meisorul.
Vegetatia ierbacee de stepa este alcatuita din diferite specii de graminee: pirul gros, firuta cu bulbi, paiusul, pirul crestat, colilia, negara.
Ca arbusti intalnim : porumbarul, macesiul si gherghinaru.
Pe versantii cu eroziune accentuate se gasesc plantatii de salcami.
Vegetatia de lunca este formata din urmatoarele specii lemnoase : salcii, rachite, plopi, ele formeaza in general padurile de lunca, numite zavoaie ce se intend de-a lungul Veditei in cadrul luncii joase, cel mai important zavoi se afla in sudul comunei numit Zavoiu Geacar.
Flora ierboasa din lunca este alcatuita din rogoz, stanjenelul de balta , coada vulpii , firuta , limbarita , ca vegetatie acvatica se mai intalneste : papura, pipirig, piciorul cocosului si izma.

Fauna comunei se incadreaza in fauna caracteristica zonelor joase de campie si podisuri , cu biotopurile de padure , de pajisti si acvatice.
Fauna de padure este reprezentata prin mamifere , reptile si mai ales pasari, care se intalnesc atat in padurile de stejar cat si in cele de silvostepa si de lunca.
Dintre mamifere putem cita : iepurile, vulpea, veverita, caprioare ,porci mistreti , dintre pasari : fazanul,miela, gaita, ciocanitoare, privighetoare, cinteza, sticlete, cucu, turturica , iar dintre reptile : serpi, soparle, gusteri
Fauna de camp specifica zonelor de stepa si silvostepa cuprinde atat carnivore cum sunt : dihorul , navastuica, dar mai ales rozatoare ca : hirciogul, popandaul, soarecele de camp, sobolanul de camp si iepurele de camp.Pasarile sunt in numar mai redus in raport cu cele de padure: prepelita, ciocarlia, stancuta, cotofana, cioara , potarnichia, precum si cateva rapitoare : uliul , sorecarul , bufnita, cucuveaua,
Fauna de lunca este ea variata , intalnindu-se numeroase specii de pasari migratoare ca : gasca salbatica, rata , starcul , barza, pupaza , tot in lunca se intalnesc si animale ca vulpea si viezurele .
Fauna acvatica este reprezentata mai ales prin fauna piscicola care se dezvolta spontan in rauri sau lacuri , printer speciile de pesti se numara: crapul , caracuda, babusca, platica, linul, iar in Vedita creste o specie endemica, numita popular nisiparnita

Reteaua hidrografica din comuna Colonesti are o directie generala de curgere nord-sud impusa de structura monoclinala a platformei Cotmeana , iar principalul colector al zonei este Paraul Vedita , care are curs cu directie generala nord-sud. In Vedita se dirijeaza o serie de afluienti si anume : Ulmu Mare, Valea Gruiuletului, Valea Gruiul Mare, Valea Rasului.
Regimul hidrologic al vailor din perimetru este strans legat de cantitatea de precipitatii.
Pe raza localitatii Colonesti sunt o serie de lacuri care sunt inscrise si in Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei, , dintre care amintim : Lacul Colonesti . Lacul lui Aurel, Lacul Scorus, Lacul Gruiu, Lacul Buduroi, Lacul Alba , Lacul Lipitori, Lacul Urechesti , Lacul Valea lui Craiu , Lacul Cirstani- Titiriga, Lacul Boroneasa ...

Descarca prezentarea-localitatii-colonesti.pdf (405 KB)

Expuneri de motive

Din aceeași categorie